Uneori contează cu cine pleci, nu unde

S-a bucurat mami, precum un copil mic, deși eu sunt cea mică, dintre noi două. Nu înțelegeam ce s-a întâmplat, atât de special. Am observat că de câteva zile, mami stă mai mult cu mine. Că nu mai sună telefonul. Că nu o mai doare la fel de des, capul. Că e mai relaxată. Că e mai atentă la mine. Că ne jucăm mai mult. Că petrecem mai mult timp împreună. Oare cotidianul e mai roz acum? Nu îmi dau seama, dar cred că lucrurile s-au așezat cumva. Mi-am dorit asta cumva și am auzit, din povești, că dorințele copiilor sunt cele mai puternice. Și că pentru îndeplinirarea lor, lucrează 1000 de îngerași, 847 de spirite bune și întreg universul.

După cum știți, mi se spune Micuța Turistă. Pentru că eu am fost, de la câteva săptămâni de viață, un copil plimbat. Cu sau fără voia mea. Vara asta a fost mai light, nu a fost timp. Am înțeles că adulții timpurilor noastre, suferă de o afecțiune bleah – lipsa de timp. Că tot veni vorba despre adulți, am mai observat o chestiune: mamele sunt cam sensibile, uneori se agită din lucruri, care pe mine nici nu m-ar mișca. Să vă dau un exemplu: Mami s-a pus pe plâns, nevoie mare, când a întrebat-o cineva, dacă m-a văzut vara asta, pe mine, construind un castel de nisip, pe plajă. Și eu n-am înțeles de ce plângea, că eu castele de nisip am tot făcut și am petrecut mult timp pe plajă. Se poate să fi fost din cauza faptului că în mare parte din timpul petrecut de mine, admirând valurile, mami l-a petrecut la București, făcând chestii de adulți. În fine, eu i-am zis: Nu pââânje mami! Nu mai pââânje. I-a trecut ei.

Probabil d-asta i-a venit ideea să plecăm, noi două, într-o aventură de 80 de zile. Adică, presupun că asta facem, că la câte bagaje văd pregătite…Dar, să mă duc să o întreb:

-Dar ce facem, mami?

– Plecăm.

-Unde?

-Nu știu. Uite, cum facem! Aseară am analizat zeci de oferte, de la multe agenții de turism, dar nu am putut să aleg o singură destinație, Așa că mi-a venit o idee. Am găsit o ofertă variată pentru circuite culturale Christian Tour și pentru circuite exotice Christian Tour. Le-am scris pe fiecare, pe câte un bilețel, le-am împăturit bine și le-am ascuns în pălăria ta de plajă. Eu zic să alegi tu, 4 bilețele și acolo mergem. Alocăm 20 de zile fiecărei destinații, 10 zile vizităm si 1o mergem pe principiul dolce far niente, dar împreună.

– Suuuuper! Hai să-ncepem!

– Hai! Curaj! Să vedem care-i prima destinație. Aaa, perfect – mergem pe urmele faraonilor din Egiptul Antic.

– Faraoni? Ce înseamnă faraoni?

– Așa se numeau vechii regi egipteni. O să înțelegi mai multe, când vom vizita Valea Regilor, Templul lui Hatsheput, Colosii lui Memnon, Templul lui Horus din Edful și celebrele piramide.

– Mami, dar cred că am văzut pe YouTube ceva asemănător.

– Perfect, acum o să vedem și în realitate.

– Mai trag un bilețel, mai trag un bilețel. Uite! Ce scrie aici?

– Japonia, țara soarelui răsare.

– Aaaa, de acolo vine soarele, când se termină noaptea.

– Într-un fel, putem spune asta,

– Mami, ce o să vedem în Japonia?

– Aș putea să îți spun că vizităm Tokyo și ar fi suficient. Mami știi cum e Japonia? E cu totul altceva. Este cu totul și cu totul o altă civilizație. E aproape din altă lume. O să îți enumăr doar câteva obiective turistice, pe care le vom vizita: cel mai bogat decorat sanctuar al Japoniei – Complexul Toshogu, Parcul National Fuji-Hakone-Iju, cea mai mare statuie a lui Buddha, din lume. Dar ți-am spus și mai devreme, simple plimbări pe străzile din Tokyo, ar fi suficiente.

– Alt bilețel, acum?

– Da, altul.

– Uite!

– Phuket, Thailanda.

– Ce?

– Ca la plajă, la buni. Doar că mult mai frumos. Apă ca-n desene animate, sau ca-n filme. Plajă mare și fină. Elefanți. parcul tematic Fantasea, Parcul Național Sirinat și viitoare, alte aventuri.

– Dar mai mergem undeva?

– Da. Mai ai un bilețel.

– Spune! Spune! Unde ne mai plimbăm?

– Mami, asta-i ceva clasic dar mult dorit. SUA & Canada. Aș vrea să încep să povestesc, pas cu pas, ce vom face pe aici, dar îmi este teamă că nu mai am timp. Îți povestesc din avion.

–  Mami, dar cum ne-am pregătit pentru această aventură?

– Nu prea ne-am pregătit, decât…sufletește. Făcusem niște bagaje. Multe bagaje, dar dacă mă gândesc mai bine, prefer să le lăsăm acasă. Facem altele, pe drum.

– Mami, dar ce vom mânca acolo?

– Și de ale lor, dar cred că mai mult de ale noastre, clasice. Știi că nu prea experimentăm, la capitolul mâncare.

– Mami, am uitat să te întreb. O să ne plimbăm cu elefanții, în Thailanda?

– Dacă vor și ei să se plimbe cu noi, eu abia aștept.

…brusc, am închis ușa în urma noastră și am plecat spre aeroport. Zgomotul, făcut de ușă a coincis cu alarma telefonului lui mami și m-am trezit. Da, nu era chiar ocolul Pământului în 80 de zile, dar era o aventură pe cinste și nu știu dacă am fost atât de fascinată de destinații, cât am fost de companie. Vă dați seama? 80 de zile doar eu mami! 80 de zile pentru mami, în care se bucura doar de mine.

 

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2019, dar și pentru mami, care abia așteaptă să pună haosul pe pauză și să ne bucurăm împreună de o pasăre rară – timpul liber.

 

 

Poate mai vrei să vezi:

Leave a Comment